Ce stim deja? Ne-am lamurit cu totii ca pielea este un tesut cu o importanta majora in apararea organismului nostru. Dar daca vrem sa intelegem cu adevarat cum este realizata apararea? In acest caz este necesar sa cercetam inca un aspect important al existentei complicate a sistemului tegumentar: cel de ecosistem.

Prin urmare ne orientam atentia spre suprafata pielii si ceea ce se numeste microbiom, fara de care functia de bariera realizata de stratul cornos al epidermei nu ar mai fi la fel de performanta intr-un mediu atat de eterogen precum cel pe care noi il numim simplu viata.

Microbiomul este suma tuturor microorganismelor care ne colonizeaza trupurile si cuprinde in jur de cateva trilioane de bucati. Da, ai citit bine! Chiar daca pentru noi nu este vizibil cu ochiul liber, prin proprietatile fizice si chimice ale suprafetei sale, pielea contribuie la selectia unui set de microorganisme, adaptate conditiilor din zonele ocupate. Iar aceasta relatie chiar merita cultivata si protejata, cel putin cu informatii cu baza stiintifica si non-alarmiste.

Pentru a ne face o idee mai clara: o persoana cu o inaltime de 1,7m, greutate de 70kg si varsta intre 20-30 ani ar numara aproximativ 30 trilioane de celule umane si 39 de trilioane de bacterii. Lasati calculatorul la o parte, cifrele de mai sus ne arata ca bacteriile depasesc numarul celulelor umane cu 1.3:1. Atentie insa, e bine sa ne obisnuim cu datina organismelor vii, extrem de complexe si in continua schimbare, cifrele au un caracter schimbator.

Ei si daca pe la 20-30 ani ne laudam cu 39 trilioane de microorganisme rezidente, e bine de stiut ca pornim la drum cu o piele sterila (in utero), iar colonizarea incepe odata cu nasterea. Usor cu panica pe treptele invatarii, in majoritate aceste microorganisme rezidente, ori sunt inofensive, ori sunt benefice.

In special utilizarea cuvantului colonizare (si nu “contaminare” sau “infectie”) pentru descrierea acestei realitati biologice, lamureste ca prezenta si multiplicarea microorganismelor pe suprafata tegumentului nu alerteaza si nu provoaca modificari din partea organismului nostru. Sanatatea pielii inseamna ca aceste microorganisme sunt intr-un echilibru perfect si, dupa cum am vazut, la fel si functiile pielii.

La fata locului, pentru mentinerea relatiei de „prietenie si colaborare”, lupta dintre „bine” si „rau” este reala si la nivel micro. Sanatatea pielii este mentinuta si datorita faptului ca microbiomul pielii functioneaza ca linia de aparare a unei fortarete, impiedicand accesul eventualelor populatii de bacterii cu adevarat cotropitoare si daunatoare.

Poate nu stiai asta dar, sistemul tau imunitar si microbiomul tau se influenteaza reciproc. Aceste fiinte diminutive pot suplini functii vitale pe care genomul uman nu le-a dezvoltat inca, sau, cu scopul perfectionarii imunitatii, pot „educa” celulele T (celule cu rol de aparare), pregatindu-le raspunsurile fata de forme bacteriene  similare, insa cu caracter patogen. Iata deci ca si pentru microorganismele ce ne colonizeaza pielea educatia este ocupatie permanenta pe durata micro vietii, in scopul micro si macro supravietuirii.

Sa le cunoastem! Majoritatea bacteriilor microbiomului uman se incadreaza in patru increngaturi, pe numele lor „de familie”: actinobacteria, firmicutes, bacteroidetes si proteobacteria. Acestea se pot regasi si pe piele, mucoasa intestinala sau cavitatile naturale ale organismului, insa difera proportiile. Asa cum si pentru noi conteaza geografia si clima zonei in care locuim, e lesne de inteles ca si pentru bacteriile noastre rezidente conteaza grosimea pielii, cutele acesteia, densitatea foliculilor pilosi sau a glandelor sebacee, ori a celor sudoripare. Pe piele abunda Actinobacteria, in tractul gastro-intestinal, Firmicutes si Bacteroidetes.

In continuare poti urmari cine sunt influencerii microbiomului pielii.