Pe noi ne stiti, ne facem obicei din a imbina utilul cu placutul, necesarul si suficientul, in consecinta ne-am pus pe investigat cum sa crestem potentialul de recuperare a pielii in timp ce stam cuibariti sub o patura si contemplam diverse scenarii prin care sa evitam deplasarea prin viscol. Iar cum schema evitarii deplasarilor nu iese decat in gluma, facem o analiza SWOT, caci socoteala antreprenorului se potriveste ca o manusa si la ingrijirea pielii. Sa cunosti punctele tari (S), slabe (W), oportunitatile (O) si amenintarile (T) nu poate fi decat un avantaj calduros.
Numararea punctelor tari, nu a punctelor negre
Membrana multi-strat, celular interactiva, performanta in toate mediile pamantene, impermeabila la exagerari, acida pentru binele omului, simtitoare la cald si rece, caut pe cineva care sa ma inteleaga si cu care sa fac echipa. Rog seriozitate, acoperire textila performanta si ingrijire dermo-logica.
Chiar daca pe parcursul evolutiei speciei am renuntat la izolatia termica realizata de blana in favoarea dezvoltarii creierului, avem putine zone realmente expuse conditiilor extreme: fata, gatul, mainile si parul. Iar daca aruncam in schema un fular, o caciula si niste manusi performante, deja ne-am scazut zona de ingrijorare sezoniera la doar cativa centimetri, ramasi descoperiti, intre caciula si fular. Sa mergem deci mai departe.
Depistarea corecta a punctelor slabe
Schimbarile conditiilor de temperatura si umiditate nu ne lasa indiferenti in primul rand datorita faptului ca termoreglarea este un aspect al homeostaziei intermediat de sistemul tegumentar, iar in al doilea rand datorita functiei de bariera. Bineinteles ca pe acestea nu ajungem sa le confundam drept puncte slabe decat atunci cand pielea nu este sanatoasa. Le putem percepe ca slabiciuni, rostul lor este insa de a ne alerta, fapt care ii impune si un grad de interactivitate in fata coditiilor externe, iar noua un anumit standard al interventiilor din exterior.
Studiile de specialitate au aratat ca la nivelul structurii tegumentare, frigul determina scaderea nivelurilor lipidelor stratului cornos, de exemplu numitele ceramide-1-linoleat, ceramide-1-oleat, acizii grasi liberi, acidul linoleic, si influenteaza si paramerii biometrologici precum hidratarea, pierderea transepidermica a apei si sebumul.
Consecintele acestor schimbari se „citesc” printr-o diminuare a performantelor functiei de bariera si se simt uneori prin potentarea uscaciunii pielii ori agravarea acneei etc. Intensitatea efectelor frigului depinde la randu-i de „materialul clientului”, rutina de ingrijire a pielii sau, de ce nu, de preferintele vestimentare.
Survolarea oportunitatilor dermologice
Bref: vrem fortificare! Acum ca stim de ce in sezonul rece atat hidratarea cat si elasticitatea pielii au de suferit, stim si ca ne ajuta orice produs care tinteste sa fortifice pielea, imbunatatind acesti doi parametri. Scopul nostru iarna este pregatirea terenului pentru a face fata trecerilor frecvente de la o extrema la alta, adica de la caldura si aer uscat de interior, la (foarte) frig si umezeala afara.
Ca niste adevarati vanatori-culegatori de produse performante, intervenim necesar si suficient cu formule care sporesc hidratarea, ofera o ingrijire compensatorie, care protejeaza sau imbunatatesc filmul lipidic.
Ai sanse mai bune sa nu simti frigul exagerat pe pielea ta daca de obicei preferi dusurile rapide (< 3min), cu apa calduta, nu fierbinte, alegi geluri cu baza de curatare fara sapun, uleiuri de dus.
Pe timp de iarna, pielea are parte oricum de vreme aspra pe care nu o putem evita, nu strica sa facem un …upgrade la aplicatii: formule delicate dar onctuoase (cu proportia fazei uleioase crescuta), ingrediente active cu actiune desteapta si tintita pe aspectele sus-mentionate si, pe cat se poate, cu putine operatiuni sa nu ne incarce memoria de lucru, caci atunci renuntam,
Amenintarea schimbarilor de functie
Functia de bariera realizata de piele este foarte importanta pentru ca mult mai multe “rele” se pot strecura decat “bune”. Nu cred sa existe vreun om care sa vrea cale libera pentru microorganisme sau alergeni, ori „minuni” antropogene precum poluantii atmosferici.
In dermatologie, studiul perturbatiilor barierei tegumentare este important pentru elucidarea mecanismelor si evolutiei dermatitelor atopice, de contact (ex: nichel, cupru, etc), uscaciunii pielii (xeroza), ihtioza, agravarea psoriazisului, acneei etc.
Telul principal al organismului si, automat, al pielii este sa nu piarda apa, in cazul celei din urma, mentinerea continuitatii barierei cutanate este principala cale de contracarare. Cum sufera pielea uscata? Cea mai frecventa complicatie aparuta pe fondul uscaciunii este pruritul (mancarimea). Apoi in functie de genetica, obiceiuri, mediul in care traim, lista poate continua.
Cele ce se petrec in universul codificat al organismului nostru nu sunt bine de luat drept un afront personal, chiar daca timing-ul pare nepotrivit. Pielea noastra este in companie buna atunci cand suntem corect informati.
